„Nu din întâmplare suntem zonă defavorizată”. Spitalele mici, în continuare ocolite de medici

În timp ce la nivel de țară an de an se pune problema unde își vor găsi de lucru rezidenții, în spitalele mici nu rămân nici măcar cei plătiți pe toată perioada formării în rezidențiat.

Spitalul Orășenesc Corabia găsește greu medici, indiferent de specialitate FOTO: Facebook Foto: Facebook

Managerul Spitalului Orășenesc Corabia, Marian Petre Ilin, relatează că se află din nou în situația de a scoate la concurs posturi de medici, însă fără siguranța că medicii vor și ajunge aici.

Are nevoie de medic diabetolog, de ORL-ist, de un oftalmolog, de neurolog și de un urgentist.

„Posturile despre care v-am vorbit sunt, în general, posturi unice. Avem în continuare un medic neurolog, din trei am rămas cu unul, și tocmai pentru că este posibil să plece și acesta o să mai scoatem la concurs un post de medic neurolog. Obligatoriu trebuie să facă și ambulatoriu și spital. Cât și cum să facă în timpul celor șase sau șapte ore de program, asta stabilește managerul și comitetul director în funcție de adresabilitatea pe care o ai”, a precizat managerul.

„Este de cinci ani la Corabia și s-a săturat de navetă”

Corabia este un oraș mic, la aproximativ 100 km distanță de Craiova, de unde fac naveta majoritatea medicilor din spital. Nu-i atrage în niciun fel nici pe medicii aflați la început de carieră și nici pe cei cu experiență. Acum se pune problema să găsească din vreme un medic neurolog pentru că singurul rămas, din cei trei, a anunțat și acesta că și-ar dori să plece. „Este de 5 ani de zile la Corabia și s-a saturat de navetă. Face naveta din Craiova, ca 80% dintre ei. Aceasta este problema spitalului Corabia, care în viitorul apropiat sau mediu nu poate fi rezolvată. Pentru că medicii vin și fac naveta și o astfel de naveta uzează și epuizează”, spune managerul.

Soluția care se indică adesea pentru spitalele mici, anume transformarea acestora în spitale de mono-specialitate, nu este nici ea la îndemână, spune managerul.

„Probabil că din octombrie, în funcție de medicii care vin, vom încerca ceva pe recuperare. Dar și aici este o problemă, pentru că este o criză foarte mare de medici de recuperare, pe balneofizioterapie. Avem un singur medic, din fericire este un super-doctor, este o doamnă, și sunt extraordinar de mulțumit. Acesta este și motivul pentru care o să facem paturi în spital, numai că, fiind singură, în mod clar va scădea activitatea pe ambulatoriu”, a precizat managerul.

Astăzi, la cabinetul de recuperare din policlinică, așteaptă pacienții și câte o lună și jumătate, conform programării.

În afară de lipsa specialiștilor, care este o piedică enormă în transformarea unui spital general într-unul de mono-specialitate, se pune problema că o zonă largă ar rămâne fără asistență medicală, subliniază Marina Ilin.

„Servim o populație destul de mare, 50-60 de mii de locuitori. Este o populație îmbătrânită care are nevoie, nu rezolvi nimic cu recuperarea. Spitalul de mono-specialitate este o soluție în condițiile în care analizezi doar din punct de vedere economic, comercial. Câți bani faci. Dar dacă te interesează starea de sănătate a populației, cum scrie legea sănătății, atunci nu știu dacă e chiar corect să vedem așa”, a continuat managerul.

Sute de pacienți internați lunar la Spitalul Orășenesc Corabia vor aglomera, într-un astfel de scenariu, cel mai apropiat spital, care este Spitalul Municipal Caracal, și acesta, mai spune managerul Marian Ilin, copleșit. „Dacă vine pacientul de la Grojdibodu, până la Corabia sunt 30 de kilometri, dar de la Corabia până la Slatina sunt 100. Ce face? Se duce omul până acolo? Ajunge, e adevărat, la Slatina dacă nu poate fi tratat la Corabia, dar astăzi este unul din 20 care se prezintă la noi”, a punctat Ilin.

Aparatură performantă, dar cine să o folosească

La această dată, spitalul din Corabia dispune, de exemplu, de aparatură performantă, instalată în cadrul unui proiect european. În cazul aparatelor pentru recuperare nici cea veche nu era foarte uzată din punct de vedere moral, în schimb a fost folosită intens. „Numai că și aici te lovești de lipsa de personal, îți trebuie un alt medic. Dacă este să împart activitatea medicului ORL-ist care ar putea să vină la Corabia, da, are trei paturi în secție și o să aibă un cabinet de ambulatoriu. (…) Numai că medicul meu de recuperare din ambulatoriu, de exemplu, nu are paturi în secție, dar în ambulatoriu lucrează non-stop și are programări peste o lună și jumate. Ca să fac 10 paturi în secție, ori îmi trebuie alt medic, ori reduc activitatea din ambulatoriu”, a explicat șeful spitalul.

Medicii de recuperare se găsesc greu chiar și în cazul spitalelor mai atractive, la fel cum este cazul medicilor radiologi și al cardiologilor, așa că managerul nu-și face mari speranțe nici măcar să aducă medic rezident. Ba, mai mult, managerul are o mare supărare când vine vorba de rezidenți.

Din octombrie, la spitalul din Corabia ar trebui să vină un medic cardiolog. „Să vedem dacă se întoarce. Asta e legea în țara românească, i-am plătit 5 ani de zile salariul și poate să-mi zică - la revedere, domnule manager! Nici nu trebuie să mă vadă, poate să-mi zică la revedere pe mail, trimite hârtie că își dă demisia. Și asta e legea. Dar eu 5 ani de zile i-am plătit salariul de la Spitalul Corabia”, mai adaugă managerul.

Cu toate că riscul de a plăti un rezident pe toată perioada în care se specializează pentru ca la final acesta să plece într-un alt spital există, managerul spune că nu are cum să nu caute inclusiv rezidenți, tot în speranța că până la urmă undeva va găsi și medici interesați, cel puțin pentru o vreme, de un post într-un spital orășenesc.

„Nu întâmplător aici suntem în zonă defavorizată. Ai 100 de km până la Craiova, 100 de km până la Slatina, 100 și ceva de km până la Alexandria. Și mai sunt 45 până la Caracal. Centre universitare aproape sunt Craiova și București. Nu prea poți să-i aduci. La Spitalul Corabia, aceasta va fi problema. Nu de dotare materială, pe care am rezolvat-o, cu ajutorul celui care a fost înaintea mea și cu proiectele europene, ne-a fost PNRR-ul de un real ajutor. Dotarea materială am rezolvat-o, însă resursa umană va fi un permanent dute-vino aici. Clar că orice copil care termină facultatea va încerca să-ți găsească în Craiova, pe lângă Craiova, cât mai aproape de Craiova. (…) Resursa umană va fi totdeauna destul de complicat de adus la Corabia. A, că aduci 20 și se poate întâmpla să se căsătorească un medic pe aici… Dar am avut și situații din acestea și au plecat amândoi la Craiova”, a mai spus managerul.

Managerul se uită inclusiv către absolvenții de alte naționalități. A vorbit cu medicii din spital să anunțe pe toate grupurile în care activează că există această oportunitate. Este însă conștient că medicii tineri vizează spitalele mari, iar cei care nu au loc acolo se uită spre străinătate. Nici asta nu e tocmai corect, insistă managerul, pentru că statul român investește într-un specialist nu doar în facultate, ci și în rezidențiat, și cel puțin în acest moment nu are nicio pârghie de a se folosi de cunoștințele acumulate, măcar pentru o perioadă.

În perioada în care angajările în sistem au fost blocate s-a mai lovit de o problemă. Spitalul avea un rezident urgentist angajat, astfel că, atunci când a cerut să scoată un nou post la concurs, s-a invocat că există medic. Pe perioada rezidențiatului spitalele care îi angajează pe tinerii medici doar le virează salariul, aceștia lucrând, în fapt, în centrele în care se specializează.

„Am rezident, dar rezidentul nu e în spital, rezidentul e în altă parte”, a mai spus managerul.

Medicul care face naveta de la 100 de kilometri este plătit, pe de altă parte, ca și cel care vine din oraș, or și asta ar trebui să se schimbe, susține managerul Marian Petre Ilin. Ar trebui să li se acorde navetiștilor un plus considerabil la salariu, cu atât mai mult atunci când nu le poți pune la dispoziție o locuință de serviciu. În cazul orașului Corabia, inclusiv despre astfel de locuințe s-a vorbit. Blocul ANL nu a fost însă nici până astăzi dat în folosință. Nici medicii nu s-au grăbit, în schimb, să ceară astfel de locuințe. „Cred că am vreo 12 sau 13 medici care fac naveta. Din 13 au depus vreo trei cereri de locuință”, a precizat managerul. Și aceștia, cel mai probabil ca o plasă de siguranță, pentru zilele în care condițiile meteo sau o altă situație i-ar putea împiedica să ajungă acasă.

„Aproape că nu găsitul medicilor este neapărat problema, de multe ori, ci rămasul. Rămasul este problema. Să-l faci să rămână”, a conchis managerul.